Cum au reușit sătenii din Ivrinezu să-l ”miște” pe intransigentul Cristian Hagi

De sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, am hotărât, împreună cu ai mei colegi, Adrian Boioglu și Cristian Hagi, să petrecem dimineața într-o biserică. Și pentru că ne simțim ca acasă la Peștera și totodată, biserica din satul Ivrinezu (unul din satele comunei) își serba hramul, am ales ca acolo să fie locul în care mergem.

Satul, efectiv, nu are nimic spectaculos. E un sat normal, prăfuit, ca toate satele dobrogene. Din nou, însă, așa cum ne-am obișnuit la Peștera, condițiile de viață excelează. Șapte miliarde de lei s-au investit doar în sistemul de alimentare de apă, vechi, țeava de azbociment fiind înlocuită cu o țeavă modernă, de plastic. 480 de persoane pot datorită investiției să se bucure de apă la robinet, după ce până de curând erau nevoiți să meargă la fântânile din sat.

Și în biserică s-a investit masiv. 2,5 miliarde de lei a oferit Primăria pentru ca biserica Sfântul Ioan Botezătorul să se schimbe complet la față, de la pictură, catapeteasme sau chiar strane.

Cu toate astea, în biserică era frig. Colegul Cristian Hagi, care ne rugase deja de trei ori, pe drum, să întoarcem mașina, a întrebat încă de la intrare cât durează slujba. Jurnalistul și prietenul meu Hagi nu suportă să piardă timp. Pare aproape ca o tortură să-l ții pe loc într-o biserică, să-l obligi să privească la o slujbă pe care cel mai probabil o consideră ridicolă. A cerut chiar, după vreo 10 minute, cheile, pentru a merge în mașină să aștepte, sătul de frigul din bisericuța din Ivrinezu.

Și, tocmai când se pregătea să plece, sătenii din Ivrinezu s-au pus pe cântat, cu primarul Valentin Vrabie între ei. Nu multă lume știe despre mine că în copilărie obișnuiam să fac parte din corul unei biserici. Cunosc tot ce se întâmplă la slujbele de liturghie. Cu toate astea și pe mine m-a impresionat priceasna pe care au cântat-o sătenii. Și m-a impresionat solidaritatea dintre ei și speranța și bucuria și credința cu care au cântat. Și m-a impresionat că l-am văzut pe Cristian Hagi căutând agitat telefonul pentru a filma acest moment unic și special.

 

Dacă în prima fază am crezut că poate m-am înșelat, textul pe care l-a scris Cristian Hagi, odată ajuns acasă, mi-a dovedit că nu. Micile minuni se întâmplă, uneori, în biserici. Pentru că da, atunci când un necredincios sadea precum al meu coleg e mișcat de priceasna unor săteni simpli din satul Ivrinezu, putem vorbi de o mică minune.

Da, veșnicia s-a născut la sat. Hramul bisericii din Ivrinezu Mare

 

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.